Regiunea turistică a Dunării este cea mai mare ca teritoriu dintre cele nouă regiuni turistice din Bulgaria. Acoperă 67 de municipalități, cu Ruse, cel mai mare oraș bulgar de pe Dunăre, ca centru de guvernanță. În ceea ce privește populația, regiunea se situează pe locul al treilea după regiunile turistice Tracia şi Sofia.
Datorită poziției sale geografice - pe singurul fluviu navigabil din țară și datorită plajei bogate de resurse istorice și naturale de care dispune, regiunea turistică a Dunării este specializată în dezvoltarea turismului cultural și de croazieră, în special a turismului cultural și istoric, de croaziere fluviale, turism de aventură și ecologic, de agrement urban și de cumpărături (shopping), turism vini-viticol și culinar, religios și de pelerinaj.
De la Vidin la Silistra, de la Oryahovo la Targovishte, regiunea turistică a Dunării întâmpină cu un patrimoniu autentic din perioada antică, medievală, otomană, post-revoluționară și din timpuri mai contemporane. Oferă acces la situri aflate sub auspiciile UNESCO și la ruine al căror farmec și valoare istorică urmează încă a fi descoperite. Această regiune ne arată peisaje cu viață sălbatică și biodiversitate conservată în zone protejate și rezervații biologice. Duce la peșteri greu accesibile și în zone mlăștinoase. Invită la singurătate şi reculegere în numeroase temple și lăcașuri de cult. Împărtășește secrete culinare și vinicole, precum și tradiții culturale ale unor comunități locale unice.
Dunărea este cel mai internațional fluviu din lume, trecând prin zece țări europene în drumul său de la izvor până la delta sa prin care se varsă în Marea Neagră: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţia, Serbia, Bulgaria, România, Moldova şi Ucraina. Patru capitale europene încântătoare sunt situate pe malurile Dunării - Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. În plus, Dunărea are un bazin hidrografic vast prin care îşi adună apele dintr-un total de 19 țări, iar pe toată rază a bazinului fluviului Dunărea se vorbesc cel puțin 17 limbi naționale. Ca parte a acestei regiuni multiculturale, în Bulgaria de Nord se găsesc influențe ale tradițiilor central-europene și o puternică identitate danubiană.
Dunărea ocupă un loc special în conștiința și arta populară a bulgarilor. Ruinele castelelor romane de-a lungul fluviului amintesc de importanța limesului dunărean ca linie de apărare în timpul puternicului Imperiu Roman, iar asociațiile cu Bulgaria Dunăreană ne duc cu gândul la primii ani de la fondarea statului. Dunărea este cel mai celebru fluviu, căruia îi sunt dedicate numeroase cântece și poezii populare. În timpul Renașterii, legătura emoțională cu Dunărea a fost întărită de faptul că măreţul fluviu era văzut ca fiind granița dintre libertate și nelibertate, dintre viața în patrie și supraviețuirea în exil, pentru bulgarii emigranţi de atunci. Ivan Vazov, patriarhul literaturii bulgare, a portretizat Dunărea ca fiind "tăcută, albă", care "se agită, murmurând vesel". Nu este o coincidență faptul că regăsim fluviul în al doilea vers al imnului național bulgar: „Mândri Munţii Balcani, lângă ei albastrul Dunării“.
Malul bulgăresc al Dunării se întinde pe o lungime de 471 km - începând de la gura de vărsare a râului Timok în Dunăre, la granița cu Serbia, în vest, și terminându-se lângă orașul Silistra, în est, unde începe granița terestră cu România. Dunărea este frontiera de stat naturală dintre Bulgaria și România. Două poduri peste Dunăre au fost construite în segmentul bulgaro-român al acestui fluviu şi ele servesc drept legătură terestră cu vecinii de nord.